Psihologia si metafizica dezvoltarii personale - inregistrari audio



 Asumarea - practica spirituala si sursa de putere





 Despre nevoi si aducerea lor in manifestare





 Ajutorul primit, consecinta spirituala a celui oferit





 Atasamentul ca stare de spirit si situatie limitativa





 Viata ca un puzzle, cel mai rodnic mod de a trai





 Relatiile intense - greutati, provocari, beneficii





Interactiunile dintre persoane variat polarizate





Atacul energetic - simptome, confruntare, protectie





Evolutia personala prin negativitate vs. pozitivitate





Revolta impertinenta si nesustentabila




 



Comentarii (20)

COMENT. #1 - Laura

Am ascultat ultima inregistrare...
Iti voi expune un caz care a generat multa suferinta ..
Este vorba despre un conflict intr-o familie.
Doi frati (un el si o ea) jignesc un var,
Cei doi sunt persoane dominatoare, obisnuite sa aiba ultimul cuvant.
Varul jignit este o persoana care a oferit ajutorul neconditionat intregii familii si niciodata intre cei trei nu a existat vreun conflict.
In urma conflictului parintele varului sufera un accident vascular si ulterior isi pierde viata.
Cei doi abordeaza o atitudine de fuga, nerecunoscand absolut nimic, aparandu-se unul pe celalalt.
Oricat a incercat varul sa-si exprime suferinta, a fost criticat si inlaturat. Este evident ca varul este socat de lipsa de intelegere din partea celor doi.
Situatia a fost dramatica.
Personajul in cauza a fost flexibil, deschis dialogului, le-a dat ocazia celor doi sa explice, sa-si exprime emotiile care i-au condus la un astfel de comportament, dar s-a lovit de un zid..
Este un caz clar de atitudine nedreapta, iar "paguba" generata este nemasurabila- pierderea vietii unui om drag.
Situatia a fost imposibil de remediat, generand o imensa suferinta personajului afectat.
In prezent nu mai exista relatii intre cele 3 personaje, cel afectat incercand sa revina pe "linia de plutire", cautandu-si noi motivatii, scopuri pentru a se redresa.
Daca as combina cele 2 personaje intr-unul singur, as ajunge cu gandul la Raskolnikov al lui Dostoievski. Remuscarile pentru ce a facut sapa atat de adanc in constiinta sa.

Desigur ca as putea gasi justificarea ca cei doi isi constientizau mediocritatea pe care o ascundeau sub aroganta, iar constiinta lor este abolita datorita spaimei.. Paradoxul este ca in situatii asemanatoare, cele doua personaje sunt foarte justitiare... palma a destinului.

04/12/2020 - 22:23

 

COMENT. #2 - Eduard

Corelatia dintre povestea ta si scenariul din ultima mea inregistrare este fix despre cel aflat in suferinta, care o viata intreaga nu a bagat de seama si in seama atitudinea dominatoare, ultimativa si "de veto" in care isi imbracau relatiile cei pe care ii slujea cu atata devotament, in cel mai neconditionat mod. Dar ce sa vezi? Viata i-a dat o palma punandu-l sa infrunte, prin experienta personala directa, frontal si visceral, fix ceea ce a considerat tot timpul ca fiind bun si era de fapt rau. Ce s-a intamplat cand a fost confruntat obligat-fortat cu raul pe care nu l-a sesizat? A clacat. Atat el, cat si parintele lui. E si asta o forma de invatare. Cu "sange pe pereti". Si deloc la fel de eficienta ca invatarea constienta, dintr-o stare de atentie si de vigilenta, cultivata si intretinuta printr-o disciplina a sinelui.

Scopul suprem al vietii noastre aici este asimilarea si atestarea de catre omul tridimensional a valorilor spirituale specifice luminii SAU specifice intunericului. Confruntarea face parte din invatare. Daca stii asta si te predispui infruntarii si confruntarii lucrurilor, se numeste ca inveti constient. Acest tip de invatare este de-o potriva cel mai eficient si mai putin dureros. Daca nu stii ca esti aici ca sa inveti si sa atesti ce inveti (pentru ca jocul aparentei copleseste perceperea esentei) sau nu vrei sa stii asta (nu te intereseaza nimic despre scopul si sensul spiritual al prezentei fiintei tale in acest spatiu-timp social, planetar si ultimativ creational), invatarea se va produce preponderent prin experiente brutale, neasteptate, cu suisuri si coborasuri violente, care nu ofera garantia ca apuci sa asimilezi mesajul profund al lectiei din cauza suferintelor aferente brutalitatii experientei.

04/14/2020 - 03:56

 

COMENT. #3 - Laura

Ai dreptate... Am vazut constant atitudinea dominatoare (si multe altele), dar pentru ca nu ma afecta (prea mult) am trecut cu vederea. Dar ii afecta pe altii.. uneori m-am implicat dar nu intr-atat incat sa iau o atitudine vehementa pentru a stopa...si cred ca si daca as fi facut-o, nu as fi avut vreun rezultat sau poate generam un conflict cu mult mai mult timp in urma. Violenta cu care tatal meu mi-a fost smuls din mana s-a intamplat pentru ca in cei 4 ani de dupa accidentul vascular i-am facut echilibrari si un scut energetic puternic pentru a-l putea mentine cat mai mult timp in parametrii sanatatii si vietii...Din acest motiv nu am avut atentia treaza catre ei pentru ca aveam nevoie de energie pentru tata.. Din pacate l-am " scapat" in spital si atunci chiar am simtit cum mi l-au smuls entitati negre... mi-au blocat accesul la el si se hraneau cu durerea mea de dupa usa prin care nu am mai putut trece.. Si de unde l-am ingrijit ca pe un copil, a murit pe un pat de spital, fara mine, cu siguranta renuntand sa lupte pentru ca nu m-a mai vazut langa el ( si acolo s-au intamplat niste lucruri foarte ciudate, el revenindu-si dar pentru ca probabil era in varsta nu l-au mai ajutat, mie spunandu-mi in fata o rezidenta " ca a trait destul")...Iar dupa aceasta mare durere / trauma traita, aceleasi personaje au acaparat o matusa/ nasa mea de botez- parinte spiritual(sora mamei)( singura care -mi ramasese pentru ca si mama a disparut din dimensiunea noastra), au influentat-o negativ, recoltand toate bunurile materiale la care si eu aveam jumatate ( eu fiind singura care am oferit sprijin financiar matusii de-a lungul timpului).In prezent, matusa respectiva, este o coaja cu parametrii scazuti care se lupta cu constiinta pentru raul facut si cu convietuirea cu cei doi... Iar eu sunt " persona non grata" pentru respectiva este speriata de dominatia celor doi, ascunsa sub aparenta unui altruism schiop, dar care nu pregeta sa se vaite cat de chinuiti sunt de un om in varsta, si care zic ei- e nebuna. Iar eu foarte greu pot avea acces la ea pentru ca in ciuda a tot, am iubit-o mult si ma doare sufletul cand stiu ca e lasata singura, cu mancare putina si in mizerie..:( Dar stii ce? Chestiile astea m-au facut "zid", nu am clacat , nu am cazut nici in letargie, depresie sau blazare... I'm a fighter! Asa m-a invatat tatal meu...Ti-am expus o " mostra " de palma a destinului care m-a zgaltait din temelii pentru a ajunge sa-mi constientizez misiunea catre latura pozitiva, mai puternic decat o facusem pana la momentul socului..

04/14/2020 - 18:20

 

COMENT. #4 - Eduard

Nu exista reteta universala de lupta contra tiraniei. Fiecare infrunta si confrunta acest fenomen in felul lui unic si irepetabil. Poate mai mult prin confruntare directa, poate preponderent prin strategii ascunse si planuri invizibile. Nu toti tiranii raspund la confruntare directa. Tendinta generala e sa nu o faca. De aceea extragerea din tiranie si expunera ei odata cu extragerea, sau lupta de la distanta odata extras poate fi un plan la fel de viabil precum bataliile unu la unu si unu la multi date fata in fata. Important este sa sesizezi tirania si sa nu o tolerezi, mai intai in forul tau interior iar mai apoi si in exerior. A baga sub pres mizeria nu face decat sa amane momentul T_0 in care lucrurile vor ajunge sa explodeze, cu potential efect devastator atunci cand chiar se intampla. E ca la examen: inveti doar in sesiune sau doar in saptamana de dinainte de examen, efortul este cu mult mai mare decat daca ai fi facut-o in etape si la timp, iar rezultatul poate fi cu mult mai prost.

In cazul tau se pare ca ai depasit socul neconfruntarii progresive a lucrurilor si ai inteles lectia care la momentul descatusarii ei te-a luat pe nepregatite. Personal cred ca intr-o forma sau alta vei mai da un astfel de test cu viata, pentru a pune in practica noua intelegere, posibil in fata unei situatii asemanatoare, ca dovada ca nu ramai la nivel de vorbe ci si treci la fapte. Daca va fi sau nu asa, timpul o va arata. Cert este ca fara fapte nu exista evolutie, ci doar cel mult o teorie a evolutiei, si aceea destul de subtire. Faptul ca ai gasit in cautarile tale pagini din site-ul Forta si Gratie, ca te-ai simtit atrasa de ele, ca ai asimilat continut, ca te-ai regasit in el, imi da mie un indiciu ca nu esti o fiinta nici obtuza si nici incapabila de mobilizare si de un grad mai mic sau mai mare de auto-realizare. Intr-o prima faza catalizatorul mobilizarii tale a fost cu succes un episod de suferinta, ca in cazul multora dintre noi si intr-o masura mai mare sa mai mica a fiecaruia dintre noi. Ulterior e posibil sa te poti mobiliza la simpla provocare a cuiva sau a ceva si cu alt arsenal de calitati si abilitati decat ai avut pana acum la dispozitie.

Iti doresc succes pe acest drum!

04/16/2020 - 05:49

 

COMENT. #5 - Laura

De ceva vreme caut explicatii la ceea am trait: in harti astrologice, prin regresii si altele si toate converg in acelasi punct. Intotdeauna efectul are o cauza subtila. Cand am dat, intamplator, peste paginile tale cautand cartile cu textele de la Nag Hammadi, am gasit multe explicatii.

Se zice sau asa am invatat "sa-ti iubesti aproapele" si, daca iti cere ajutor, sa raspunzi. De ce eu am fost atat de tare lovita cand am stat mereu la dispozitia lor atat cu explicatii cat si cu ajutor material, iar invers nu a existat nimic? De ce este ingaduita tirania?

Confruntari trunchiate au fost, dar nu am avut vreun rezultat, iar la confruntarea finala am primit mizerii. Evident, apreciez factorul de maturizare si faptul ca mi-am dizlocat un potential latent. Dar sacrificul mi se pare mult prea mare..

04/16/2020 - 17:51

 

COMENT. #6 - Eduard

Intrebarile tale sunt pertinente si dovedesc determinare si persistenta in explorari care merg dincolo de straturile superficiale ale dinamicilor sociale si spirituale. Iar faptul ca ai cautat in primul rand explicatii si materiale despre manuscrisele gnostice si nu alte lucruri, atesta rezonanta ta cu straturile de adancime ale cunosterii si nu cu cele de suprafata (unde raspunsurile facile sunt adesea cele cu care se multumeste marea majoritate).

Am pus exact aceeasi intrebare cu privire la evenimente care m-au zdruncinat din temelii de-a lungul timpului, iar informatia care consider ca reprezinta un raspuns satisfacator nu este nici simplista si nici putina. O sa incec sa fac o sinteza a sintezelor aici..

1. Aproape fara exceptie, un eveniment marcant (in sens pozitiv sau negativ) inseamna o lectie ajunsa la scadenta, adica la momentul examenului, care poate fi unul dificil (si in general este).

2. Aproape fara exceptie, o lectie neinvatata si repetata vine insotita si de o plata. Cu alte cuvinte, la fiecare borna de care treci pe drumul asimilarii de intelegeri si abilitati fara sa fi facut toate diligentele necesare insusirii si atesarii intelegerilor si abilitatilor, se acumuleaza o datorie morala si spirituala in contul acelor perturbatii si dizarmonii generate de tine in Creatie ca urmare a nevalorificarii corespunzatoare a procesului de invatare.

3. Prin urmare, aproape fara exceptie, un eveniment cu adevarat dramatic incapsuleaza in el o lectie neinvatata si o plata nedecontata.

4. Atunci cand ai provocat altor fiinte o suferinta in mod gratuit si deloc necesar, pe calea evolutiva de esenta pozitiva ai ulterior doua lucruri de confruntat si de invatat: empatizarea cu suferinta lor si adoptarea unui rationament superior. Cunoscand asta, e mult mai usor sa accepti si sa intervii creativ si proactiv atunci cand vezi ca te intersectezi cu o situatie injusta, aparent fara iesire, generatoare de suferinta in ceea ce te priveste. Cum spuneam si in inregistrare, ceea ce nu intelegem atunci cand li se intampla altora, intelegem cand ni se intampla noua.

5. Nu in ultimul rand, trebuie sa ai in vedere si lumea in care te-ai nascut, conditiile in care se traieste aici la modul general, cat din ceea ce gandeste, spune si face aceasta lume inseamna benevolenta si cat nu. Cat din aceasta lume este deturnata de un curent al raului si cat nu. Si cata influenta are acest rau: sunt cei pe care i-a deturnat oameni care detin putere si autoritate, sau sunt simpli cetateni? Pentru ca daca majoritatea oamenilor cu influenta de pe aceasta planeta au intrat ca membri cu jurmant si contract in organizatii oculte/ malefice/ satanice, ei vor incerca si vor reusi sa deturneze o mare parte din societate de la insusirea si practicarea valorilor benevolente diametral opuse cultului/ sectei/ ordinului ai carui membri sunt. Acesta e unul dintre motivele cele mai grave pentru care este atata suferinta si dizarmonie in lume. Este totodata o dinamica a raului care nu poate fi schimbata sau atenuata decat de o contra-dinamica pe masura, nicidecum de niste simple dorinte de a fi bine ca sa nu fie rau ale unuia sau altuia.

Prin urmare:
- traieste cat mai constient posibil
- fa tot ce depinde de tine

In acest fel vei reusi sa accepti mult mai usor ceea ce nu poti schimba si vei schimba mult mai eficient ceea ce iti sta in putere sa schimbi, incepand cu tine si terminand cu oricine are nevoie sa fie confruntat cu schimbarea. Nu incurca binele cu raul si nu te duce in martiriu decat daca esti ferm convinsa de oportunitatea martiriului tau, din toate punctele de vedere. Raspunsuri la multe alte intrebari si neclaritati vei gasi in paginile acestui site.

04/17/2020 - 03:18

 

COMENT. #7 - Laura

Nu rezonez cu superficialitatea ("Dubito ergo cogito").

Intr-o regresie am vazut ca in alta viata tatal meu era partenerul meu si s-a dat foc vasului pe care era, foc pus de oameni (verii) tocmiti de matusa actuala. Eu stateam pe malul marii plangand pentru ca nu stiam daca mai traieste.. Vedeam doar corabia in flacari.. Era o ura fantastica impotriva noastra pentru ca ne iubeam, exact ca si in viata asta.. In trecut eram orfana, matusa actuala fiind mama vitrega, care desi avusese grija de mine nu ma suporta pentru ca iesisem din conditia pe care o programase pentru mine, adica eram mult mai sus decat ea (ceea ce s-a intamplat si in prezent); am inceput sa-i ajut (pe ea si rudele ei) ca multumire pentru ca m-au crescut. In loc sa se bucure, ma urau.

In prezent s-a reiterat acelasi lucru: am dat orice mi-au cerut si cu cat am dat mai mult, cu atat au fost mai rai. Experienta senzoriala repetitiva? O farsa dementa care sa ma faca sa cred ca sunt altceva decat ceea ce cred eu ca sunt? Este evident ca se reface programul - bucla. Vreau sa ma intorc in timp la momentul T_0 pentru a gasi portul care primeste comenzile de modificare, adica eroarea din firewall.

La nivel astrologic a fost o situatie rara: eu cu doua suflete pereche: tata si matusa. Am ales sa ajut matusa material pentru a fi cu tata. A fost ca o alegere intre albastru si rosu.

Ma incapatinez in "Nosce te ibsum" pentru ca vreau revelatia.. si te voi cita: "Fenomenul caruia nu-i cunosti legile este aproape invariabil o sursa de tensiune, instabilitate, limitare, pierdere, suferinta, neputinta, conflict, moarte."

04/17/2020 - 19:41

 

COMENT. #8 - Eduard

Ai in vedere ca orice regresie ai face, orice transa, orice sesiune de chanelling, aceasta nu poate fi 100% acurata, gradul de acuratete variind de la persoana la persoana (in functie de puritatea canalului), dar in acest spatiu-timp 3D aflat sub un val mai mult sau mai putin persistent al uitarii memoriei sufletului, nimic nu este fix ceea ce pare.

Despre implicatiile valului am scris in doua articole in care am detaliat subiectul:

https://www.fortasigratie.ro/dinamica-lucrurilor/valul-uitarii-si-ciclicitatea.htm
https://www.fortasigratie.ro/intelepciune-gnoza/evolutia-dimensionala-cu-si-fara-val.htm

In ceea ce priveste sufletele pereche, defintia lor din punctul meu de vedere implica existenta unui program karmic care le leaga. Ele se intalnesc ca sa isi arda o karma impreuna, asta insemnand fie sa plateasca impreuna, fie sa invete impreuna, fie ambele. Oricare din variante presupune existenta unui program evolutiv in care acele suflete sunt ferm angajate. Exista suflete perche care mai mult se chinuie unul PE celalalt si exista suflete pereche care preponderent se sprijina, se ajuta, iar daca se chinuie, atunci o fac unul PENTRU celalalt. Despre legaturile karmice iti recomand sa vezi filmul "Si viata continua", ecranizare dupa una din lucrarile autorului de carti mediumice Chico Xavier: https://youtu.be/RY1LgzZ7088

Evolutia in 3D este un proces complex, care presupune confruntarea si constientizarea a nenumarate probleme cu nenumarate nuante, pe care cel mai probabil nu ai cum sa le anticipezi sau sa le intuiesti dinainte. De aici si necesitatea traversarii efective a evenimentelor care le genereaza. Fiecare om este unic si fiecare experienta este unica. La scoala vietii nu putem copia unii de la altii, desi de mii de ani, milioane si miliarde de oameni au tot incercat asta. Produsul si efectul secundar al unei astfel de tentative e spiritul de turma care naste monstri si multe situatii sociale si spirituale indezirabile.

Cat priveste astrologia, chiar daca nu ma pricep decat la nivel mediu si nu pot oferi consultanta decat in mod limitat, am inclus pe site si o pagina de prezentare a unui astrolog bun si dedicat astrologiei, verificat de mine si de alte persoane din anturajul meu cu care a lucrat: https://www.fortasigratie.ro/initiative-suport/consultatii-astrologice.htm

Nu in ultimul rand, vreau sa-ti recomand sa nu ramai blocata in trecut, chiar daca momentan nu ai toate raspunsurile si dezlegarile. Mergi inainte prin viata cu dorinta sincera de a descoperi ceea ce cauti si lasa evenimentele sa trimita catre tine informatie si energie, totul pe masura ce le traversezi cat mai constient cu putiinta. Iar pentru ca fericirea este o disciplina a sinelui de care toti avem nevoie, iti recomand sa citesti articolul urmator si sa asimilezi de acolo tot ce consideri tu ca e reprezentativ si folositor pentru tine: https://www.fortasigratie.ro/intelepciune-gnoza/sinteaza-bune-practici-pentru-fericire.htm

Succes!

04/18/2020 - 03:56

 

COMENT. #9 - Laura

Am iesit demult din "pestera" lui Platon, dar mai am o urma de bunatate nativa.. si da, nu am inca toate raspunsurile, din acest motiv ti-am scris..

04/18/2020 - 10:37

 

COMENT. #10 - Eduard

"O urma" de bunatate nu este suficienta, la fel cum versiunea doar "nativa" a bunatatii, iarasi nu este suficienta. Ca sa treci pragul de absolvire din aceasta lume in urmatoarea, bunatatea ori o ai, ori nu, ori o intelegi, ori nu, ori o practici, ori nu. Daca ai citit in intregime lucrarea despre cunoasterea gnostica, stii deja ca acest "ori da, ori ba" inseamna cel putin 51% in favoarea bunatatii din tot ceea ce gandesti, vorbesti si faci. Stagnarea, impietrirea si resemnarea iti intarzie si iti diminueaza calitatile si sansele de ajungere intr-un timp rezonabil la pragul autentic minim admisibil sau mai mult.

Ceea ce am incercat sa arat atat in materialul audio de la care am plecat cu discutia, cat si in comentariile de pana acum, este faptul ca bunatatea nu inseamna sacrificarea sinelui pe altarul pretentiilor altora, la fel cum nu inseamna deservirea unui rau doar pentru ca nu ti se intampla tie si pare bun, la fel cum nu inseamna resemnare si non implicare in fata problemelor acestei lumi, la fel cum nu inseamna abandonarea mintii in favoarea inimii, caci fara aportul mintii nu vei reusi sa rezisti nici 5 minute in aceasta lume pentru a face lucrarea inimii.

04/19/2020 - 00:09

 

COMENT. #11 - Laura

Tocmai asta e: m-am blocat. :(
"Urma" era o figura de stil.

04/19/2020 - 23:44

 

COMENT. #12 - Eduard

Predispune-te catre deblocare si deblocarea va veni.

04/20/2020 - 03:49

 

COMENT. #13 - Laura

Cum?

Am inteles procesul devolutiei, retragerea/ fragmentarea dintr-un grup cu care nu am rezonat niciodata si nu mai avea sens legatura cu el.. am intrat in aceasta turbulenta dureroasa pentru a fi fortata sa fac alegerea/ pozitionarea prin constientizarea opozitiei dintre cele doua curente: Integritate versus Falsitate. Eram insuficient polarizata?! Aici nu inteleg: de multi ani sunt orientata catre altii.

Tu spui: "Cand fiintele nepolarizate, aflate la stadiul de potential, naive si adesea greu incercate in acest proces al alegerii unei polaritati sau a celeilalte se trezesc din somnul mental, cand resping negativitatea care le-a parazitat existenta si aleg sa se puna in serviciu fata de altii incepand sa isi manifeste in mod constient latura pozitiva, potentialul compasiv, umanitatea trezita, atunci partea intunecata nu mai are dreptul sa le desconsidere alegerile si actiunile, pur si simplu pentru ca misiunea partii intunecate nu implica o batalie a intunericului cu lumina, ci tocmai STIMULAREA PROCESULUI DE FORMARE a INTUNERICULUI MAGNETIC, respectiv a LUMINII RADIANTE ca si curente spirituale afirmate si atestate, capacitandu-si apartinatorii - fiintele umane - pe cai evolutive diametral opuse ale cunoasterii universale de aici si de mai departe."

Cu asta ma lupt de 2 ani fara a avea vreun rezultat concret si din acest motiv m-am blocat. Orice am incercat, am fost agresata cu asiduitate, fatis sau subtil: de la urlete pana la cele mai abjecte jigniri, de la jocuri mieroase pana la luarea depturilor sau ignorarea, murdarirea a tot ce am facut bun de-a lungul vietii, ca sa ma supun lor. E ca si cum am fost pe campul de lupta, m-am " batut" parte-n parte "sa imbratisez jocul falsitatii, al aparentelor, al contrafacerilor si al iluziilor.. aceasta putere alimenteaza existenta caii negative de asa natura incat poate pune serios in dificultate avantarea, curajul si disponibilitatea pentru adevar ale aspirantului la evolutie pe calea pozitiva."

Tot ceea ce scriu de ceva vreme e "victimizarea" (ca blocaj)?

04/20/2020 - 12:08

 

COMENT. #14 - Eduard

Treziera din somnul mental si respingerea negativitatii poate insemna si retragerea din fata ei. Pe dracu il confrunti atata timp cat ai ceva de rezolvat, insa daca distantarea de el este rezolvarea, pleci, te distantezi. Ai incercat sa faci asta, sa lasi totul in urma si sa pleci catre noi orizonturi, mult mai potrivite aspiratiilor mintii si sufletului tau?

In final citezi din articolul https://www.fortasigratie.ro/putere-compasiune/atributele-de-putere-pe-calea-negativa.htm dar nerespectand intelesul frazei citate - "Sa imbratisez(i) jocul falsitatii, al aparentelor, al contrafacerilor si al iluziilor.. aceasta putere alimenteaza existenta caii negative de asa natura incat poate pune serios in dificultate avantarea, curajul si disponibilitatea pentru adevar ale aspirantului la evolutie pe calea pozitiva". Acesta propozitie descrie ce inseamna calea negativa a sufletului, acea cale pe care o urmezi atunci cand cauti sa excelezi in control, manipulare, separatie, dominatie, ca parte a unei lumi tributara acestor valori. Prin urmare nu poti sa spui ca ai imbratisat aceste lucruri atata timp cat nu ele sunt ceea ce cauti tu. Probabil ca ai vrut sa spui altceva, si anume ca ai imbratisat exprienta confruntarii cu ele. Daca intr-adevar asta este ceea ce voiai sa spui, atunci revin la ideea anterioara de a-ti recomanda limitarea confruntarii, caci o confruntare prin care te auto-distrugi pentru ca te lasi prada unor forte ostile care te depasesc cantitativ, nu rezolva nimic si nu dovedeste nimic.

Nu am avut nici un moment senzatia ca te victimizezi, ci doar ca ceri ajutorul si cauti acest ajutor. Victimizarea e un defect, cautarea de ajutoare este o calitate.

04/21/2020 - 01:58

 

COMENT. #15 - Laura

Asta e motivul pentru care-ti scriu: ajutorul. Da, initial am ales sa vorbesc cu ei deschis, dar nu ca sa obtin vreun control, ci ca sa ma apar si sa semnalez raul care mi-a fost cauzat, crezand ca relationez cu personaje care au deviat accidental, apoi am renuntat pentru ca nu am ajuns la nici un rezultat si nici nu vreau sa-mi distrug sanatatea in conflicte. Dar nici asa nu s-a stins. Totul a fost sucit, distorsionat, astfel incat eu sa par personajul negativ. :(

04/21/2020 - 11:06

 

COMENT. #16 - Eduard

Stii deja ce ai de facut.

04/22/2020 - 03:55

 

COMENT. #17 - Laura

Sunt stapana emotiilor si gandurilor mele constant si nu depind de exterior, dar ceea ce se intampla in exterior depinde de ceea ce se intampla in interior, adica ceea ce exista la nivel vibrational in mine determina realitatea mea exterioara. Cand se rupe o relatie prin moartea cuiva si cauza este in prezenta unor factori externi, oricat ai fi de solid ancorat pe calea dezvoltarii personale, este imposibil sa nu acuzi, sa nu critici, sa nu te revolti. Automat interiorul tau super armonios se modifica. In plus, daca persoana aceea draga traieste doar prin energia pe care o dai neconditionat (ba chiar ti-ai darui si ultima suflare numai sa o poti redresa) si asta in decurs de cativa ani te epuizeaza, desi iti refaci rezervele pentru stii ca trebuie sa respiri pentru doi, iar "factorii externi" sunt nepasatori, ba te mai si agreseaza, neasumandu-si nimic si nu exista nici un fel de compasiune (invers, in situatii limita, ei beneficiind de tot sprijinul de la tine). Asta datorita unui orgoliu imens, facand zid impotriva ta, desi stiu in sinea lor ca lucrurile stau diferit. Cum mai poti avea armonia interioara? Ajungi plin de revolta si - evident - asta atrage agresivitatea lor.. si cand semnalezi dubla masura, raspunsul e jignirea ca "indraznesti" sa le arati lungul nasului. Adica cel in suferinta este vinovat pentru suferinta sa, iar agresorii sunt curati ca lacrima. :( Daca este vorba despre karma recurenta, atunci asta ar trebuie sa te determine sa devii leu, sa-ti cresti puterea astfel incat sa rupi ciclul. Dar cand forta este inegala - spre ex. un barbat agresiv (probabil de frica sa nu fie descoperit ca e fricos) si o femeie care expune, explica, scoate la lumina, dar fara rezultat, cel mai bine e sa pleci. Bun. Dar cum ramane cu cel plecat din viata, cum ramane cu nedreptatea? Acceptare? Pe bune?

04/25/2020 - 19:51

 

COMENT. #18 - Eduard

Eu vad mai multe greseli in abordarea descrisa:

1. Atasamentul pana la martiriu de un om, de o situatie, de o idee. Indiferent ce provoaca atasarea, o astfel de legatura consider ca este distructiva si autodistructiva. Daca nu poti sa traiesti si in lipsa stimulului (oricare ar fi el), aproape sigur esti in situatia de a suporta despartirea brutala de stimul pentru ca ti se cere sa arzi o karma de posesivitate. Atentie: nu trebuie sa iti placa singuratatea, dar trebuie sa poti trai cu ea fara sa-ti distrugi viata (sau fara ca ea sa te distruga pe tine).

2. Compromisuri facute continuu (cu tine sau cu altii) in numele unui bine absolut sau al unui bine de sine. Uneori un lucru este nevoie sa se strice pentru a putea fi reparat sau schimbat. Mai ales cand la mijloc este o karma de posesivitate care blocheaza curgerea energiilor, derularea experientelor si asimilarea cunoasterii. Criza nu este obligatorie, insa blocajul o face inevitabila.

3. Atunci cand esti ranit, ravasit, prabusit, nu porti razboi si nu ramai pe front. Te retragi sa te refaci, te dedici actului de vindecare, mergi la recuperare. Iti incarci bateriile. Iti reimprospatezi resursele. Te pui la adapost de ceea ce e mult prea mult pentru a fi infruntat si confruntat in situatia data. Intotdeauna e un timp al luptei si un timp al odihnei, un timp al sacrificiului si un timp al refacerii, un tip al actiunii si un timp al reflectarii, un timp al avantarii si un timp al infranarii. Toate astea se invata din mers dar trebuie sa-ti propui constient sa te gandesti ele, sa le suprapui peste situatia existenta, sa intelegi ce se preteaza mai bine la tine si apoi sa mergi efectiv pe calea aleasa.

4. Unele rani se refac in scurt timp, altele intr-un timp lung sau foarte lung. Unele se refac total, altele doar partial. Procesul de vindecare este adesea dureros si presupune o doza considerabila de asumare, determinare si acceptare. De cele mai multe ori procesul nu e nici usor si nici rapid si fiecare trebuie sa faca munca cea grea cu el insusi, cu viata lui si cu societatea in care traieste. Difera doar specificul situatiei de la caz la caz. Nu esti intr-o lume in care se traieste usor sau preponderent frumos, ci din contra. Esti intr-o lume care timp de mii de ani a fost si inca este o gradinita de copii jucata pe degete de forte ale raului care ii depasesc cu mult intelegerea si disponibilitatea de a intelege. Dar, din fericire, in aceasta lume au existat si continua sa existe faruri calauzitoare de lumina si bunatate, iar timpurile actuale sunt mult mai favorabile unei treziri a omului decat cele de pana acum, cel putin pentru oamenii cu o viata cat de cat normala, din zonele cat de cat democratice ale acestei lumi.

5. Coerenta intre gand, cuvant si fapta e de aur, in sensul ca mentinerea sincroniciitatii dintre ele e o alchimie foarte puternica pentru viata interioara si exterioara a individului. Nu merge doar sa zici dar sa nu faci, doar sa conceptualizezi dar sa nu actionezi, doar sa misti lucrurile dar sa nu intelegi prea bine incotro si de ce le misti.

04/29/2020 - 06:09

 

COMENT. #19 - Laura

Coerenta pentru mine inseamna IKIGAI (pentru ca-mi plac mult sincronicitatile). Acea relatie despre care vorbesc a insemnat mai mult decat codependenta, este mult mai complex decat atat..

05/03/2020 - 10:54

 

COMENT. #20 - Eduard

Sunt convins ca a insemnat mai mult decat atat. De multe ori codependenta se instaleaza pe fondul unor calitati/ disponibilitati existente de ambele parti.

05/05/2020 - 08:57

 

Nume

E-mail (nu se publica online)

Comentariu
Pentru a preveni subscrierea automata de comentarii de catre programe-robot, te rugam sa introduci textul din imagine in caseta alaturata. Comentariul va fi trimis doar daca textul corespunde imaginii.
»

 




Contact..

Eduard IrimiaAutor: Eduard Irimia
Locatie: Bucuresti, Romania
E-mail: contact@fortasigratie.ro
Mai multe informatii: Despre Autor
 

Experiente de cunoastere..



 


Inscrie-te pentru noutati..

Adresa ta de e-mail:


Adaugare e-mail  Stergere e-mail


Pentru a evita ca mesajele sa ajunga in SPAM,
iti recomand sa adaugi la contactele din contul tau de e-mail adresa info@fortasigratie.ro
 
 


Motto..


Sunt un om viu.
Nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain.
Abia am timp sa ma mir ca exist, dar
ma bucur intotdeauna ca sunt.

Nu ma realizez deplin niciodata,
pentru ca
am o idee din ce in ce mai buna
despre viata.

Ma cutremura diferenta dintre mine
si firul ierbii,
dintre mine si lei,
dintre mine si insulele de lumina ale stelelor.
Dintre mine si numere,
bunaoara intre mine si 2, intre mine si 3.

Iau in serios iarba,
iau in serios leii,
miscarile aproape perfecte ale cerului...

Nichita Stanescu