Despre autor

Eduard IrimiaNu sunt un fan al autodescrierilor amanuntite, al CV-urilor interminabile si al diplomelor expuse peste tot pe unde se iveste ocazia. Imi place sa ma reinventez, sa surprind si sa fiu surprins. Acest proiect s-a nascut dintr-o astfel de atitudine, caci, probabil, daca m-as fi bazat pe o imagine preconceputa despre norma lucrurilor, acum as fi avut un job ca oricine altcineva si as fi cautat sa fac si eu ce fac si altii. Sau, mai bine zis, as fi fost un alt individ al carui succes s-ar fi consumat pe culoarul ingust al rutinei zilnice, fapt care nu ar mai fi lasat loc unor realizari cuantificabile pe o cu totul alta scara, a valorilor spirituale.

A putea sa joci acest joc al lumii intr-un fel doar al tau si sa zambesti in timp ce o faci, a castiga prin gand-cuvant-fapta respectul si afectiunea celor inteligenti si entuziasti, a lasa in urma ta locuri si situatii incarcate de scop si sens, a face in asa fel incat macar si o singura fiinta sa fi avut sansa la o viata implinitoare pentru ca tu ai existat, ASTA inseamna sa fi avut SUCCES la capatul unei vieti traite deplin!

Iata marea provocare adresata oricui de acest proiect.
 

 

La o astfel de abordare a contribuit in cazul meu personal un vis din copilarie-adolescenta care depasea in cantitatea si calitatea trairii orice alt vis. Cred ca l-am avut de 2 ori, sau maxim de 3, pana aproximativ la 18 ani cand am senzatia ca l-am visat ultima data.

Eram in fata unui perete de stanca ce facea parte dintr-un munte imens care se inalta aproape la verticala din luminisul in care ma aflam eu. Muntele era de o culoare inchisa, asemenea granitului, usor lucios, cu striatii si denivelari taioase, mari si clare, care brazdau stanca periodic pe portiuni masive. Nu era doar un munte, ci o entitate, din care emana o vointa puternica. Imi parea ca muntele ma priveste, ca privirea aceea persistenta si nevazuta se uita la mine si totodata prin mine. Din munte radia o prezenta coplesitoare, o imensa forta vie si o stare de armonie pe care nu o intelegeam, dar care ma fermeca, ma lasa fara cuvinte, ma atragea iremediabil, atat mental cat si sufleteste, cu toate ca de-abia puteam sa-i rezist ca prezenta in acel loc. Era o forta din alta lume, a carei natura era una profund mistica.

Mai departe imi aduc aminte de luminisul de unde ma uitam in sus la munte ca era inconjurat de o padure deasa. Padurea era de brazi de un verde inchis, tare, care dadea un aer impunator acelui spatiu din vis. Timpul era pe inserate, atmosfera era tacuta, insa pulsa de o vibratie care strabatea fiecare particula de aer si tot ce era acolo.

Am vrut sa stiu unde sunt si am asociat acel loc cu masivul Bucegi, mai exact cu acel versant care cand treci cu trenul prin Busteni vezi ca are in varf crucea de pe Caraiman. Pe tot parcursul visului am avut o stare de fericire continua, dar o fericire care venea din alte sfere decat din zona bucuriilor obisnuite, comune, avand un motiv punctual de a exista. Acea traire speciala isi facea simtita prezenta fara ca in vis sa se intample NICI UN EVENIMENT.

Am ramas in urma visului cu o stare de spirit asemenea unei invitatii catre un drum de parcurs aici, in aceasta lume, catre ceva de acolo, din lumea aceea cu adevarat fara seaman! Chiar si acum, cand rememorez totul pentru a multa oara, ajung sa retrezesc cumva urma lasata in simturi de acel unic eveniment oniric.

Dincolo insa de orice detalii, ceea ce m-a incantat nespus de mult a fost SENTIMENTUL SOLEMNITATII, a ceva intr-atat de amplu, de intens, de profund si de complet incat cu greu ii poti face faţă. Simturile noastre fragile rareori proceseaza contactul cu o energie de o asemenea complexitate si maretie. Si totusi, uneori, ni se ofera acces in mod direct sau prin diferiti mijlocitori la cate un crampei din grandiozitatea universala ca sa nu uitam cine suntem si ce lucruri extraordinare avem de realizat!

Daca ar fi sa transmit cumva mai departe starea extrem de speciala din vis - fascinatia si toata acea solemnitate - cred ca acest videoclip se apropie cel mai mult de trairea avuta..




 



Comentarii (4)

COMENT. #1 - Dana Ignat

Am exact acelasi sentiment in fata masivului de piatra purtand in varf Crucea Eroilor de pe varful Caraiman, atunci cand il privesc de-aproape din balconul matusii mele din Busteni. E ceva dincolo de intelegere, dincolo de admiratie, imi taie pur si simplu rasuflarea si nu cred sa existe ceva mai maret pe lume, cu adevarat! Te inteleg Eduard, acum am descoperit acest site si incep sa-l studiez, frumoasa lucrare! Felicitari!

12/02/2016 - 12:10

 

COMENT. #2 - Eduard

Iti multumesc Dana! Cea mai grea incercare pentru actuala forma a site-ului nu mai este informatia continuta, ci faptul de a fi vazut, de fi stiut de cat mai multa lume! Informatia deja vorbeste de la sine. Problema este ca trebuie sa aiba si cui. Mi s-a demonstrat in repetate randuri ca audienta exista, dar ca actuala provocare este sa reusesc sa ajung la ea. Muntele acela cu o cruce in varf este pentru minte simbolul contextelor providentiale care fac imposibilul posibil.

12/02/2016 - 18:45

 

COMENT. #3 - Ilari

Salut Eduard, asa cum spunea si Dana si eu am avut parte de imaginea masivului Caraiman purtand in varf Crucea Eroilor, acea imagine vazuta din Poiana Palanca de la marginea Busteniului. Iti taie respiratia si creaza in interiorul individului o fora energetica nebanuita. Herodot cel care a fost supranumit parintele istoriei a spus despre masivul Caraiman ca este centrul energetic al Pamantului.

01/19/2017 - 21:55

 

COMENT. #4 - Eduard

Am trecut o singura data, din intamplare, prin acea poiana si nu credeam ca poate fi adevarat ceea ce vad! Muntii aceia sunt de o forta si de o maiestuozitate care cu greu poate fi asemuita cu ceva! In alta ordine de idei, nu stiu cum ar fi putut Herodot in anii 430 inainte de Christos sa spuna ca a vazut masivul Caraiman, dar se pare ca Herodot cunostea totusi aceasta regiune geografica pentru ca s-a referit in scrierile sale de mai multe ori la traco-geti - dacii contemporani cu el care traiau pe teritoriul Romaniei de azi. Din pacate imaginea zugravita de Herodot in aceasta privinta nu este a unor daci cu o cultura si o civilizatie caracterizata de compasiune si intelepciune benevolenta, ci a unei societati decimate de ritualuri sacrificiale (ma refer la sacrificii umane in toata regula), fanatism religios, betii si orgii. Desigur, existau si lucruri bune, dar despre aceste probleme grave povesteste si Mircea Eliade in Istoria Religiilor sau Nicolae Densusianu in Dacia Preistorica. Prin urmare, mi-ar placea ca macar azi sa pot sa spun - la un moment dat - nu ca omul sfinteste locul dar ca macar il merita!

01/21/2017 - 21:23

 

Nume

E-mail (nu se publica online)

Comentariu
Pentru a preveni subscrierea automata de comentarii de catre programe-robot, te rugam sa introduci textul din imagine in caseta alaturata. Comentariul va fi trimis doar daca textul corespunde imaginii.
»

 

Contribuie financiar..

Existenta unei astfel de lucrari presupune o investitie continua de timp, inspiratie si energie in cercetare si dezvoltare. Sustinerea financiara a proiectului poate asigura consacrarea deplina a eforturilor depuse inspre aducerea in manifestare a unei noi cunoasteri, capabila sa interconecteze in mod optim fiecare domeniu al vietii noastre cu fortele spirituale care ne guverneaza existenta.

 


Experiente de cunoastere..



 


Inscrie-te in comunitatea noastra..

Adresa ta de e-mail:


Adaugare e-mail  Stergere e-mail


Pentru a evita ca mesajele sa ajunga in SPAM,
iti recomand sa adaugi la contactele din contul tau de e-mail adresa info@fortasigratie.ro
 

 

Din invataturile altora..


- "Sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani, inseamna sa ai un ideal in viata pentru care sa lupti si pe care sa il cuceresti!"
~ Prof. Dr. Ana Aslan

- "Inca de la nasterea pe aceasta planeta multi dintre noi suntem conditionati sa credem ca menirea noastra este sa ne sacrificam, sa devenim martiri, sa simtim durere in timp ce altcineva se simte bine prin mijlocirea durerii noastre. Cand insa ajungem sa ne percem pe noi la fel de importanti ca pe oricine altcineva, cand ajungem sa ne oferim atat noua cat si altora dragostea si respectul la care visam, atunci toata viata noastra va fi despre dragoste si respect."
~ Lyssa Royall

- "Transformarea personala are efecte globale. Pe masura ce progresam, progreseaza si lumea. Revolutia care va salva lumea este in mod ultimativ una personala." ~ M. Williamson

- "Exemplul personal nu este principalul lucru care ii capaciteaza pe altii, este singurul lucru care o poate face. El reprezinta diferenta dintre a avea o idee despre cale si a merge pe cale.''
~ Albert Schweitzer

- "Religia reprezinta credinta oarba in experienta altcuiva. Spiritualitatea inseamna sa ai propria ta experienta." ~ Deepak Chopra

- "Lucrurile de care esti cu adevarat pasionat nu sunt intamplatoare, ele sunt chemarea ta."
~ Fabienne Frederickson

- "Nu cauta maretia. Cauta adevarul si le vei gasi pe amandoua." ~ Horace Mann